Teste de limba și literatura română pentru clasa a IX-a — programa nouă

BAREM DE EVALUARE ȘI DE NOTARE
Test de evaluare — Limba și literatura română, clasa a IX-a
Punctaj total: 100 de puncte (90 de puncte + 10 puncte din oficiu)

Se punctează oricare alte formulări/modalități de rezolvare corectă a cerințelor. Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele precizate explicit în barem.

SUBIECTUL I — 60 de puncte

1. Alegerea răspunsului corect — 6 puncte
— răspunsul a) într-o după-amiază de octombrie — 6 p.
— oricare alt răspuns — 0 p.

2. Transcrierea secvenței — 6 puncte
— transcrierea corectă a secvenței „Venise pentru o ediție cerută la școală" — 6 p.
— răspuns corect ca idee (a venit pentru o carte cerută la școală), dar formulat cu propriile cuvinte, fără transcriere — 3 p.
— răspuns greșit sau lipsă — 0 p.

3. Persoana narațiunii + justificare — 10 puncte
— precizarea corectă: narațiune la persoana a III-a — 4 p.
— justificarea cu două exemple potrivite din text (forme verbale sau pronominale de persoana a III-a) — 2 × 3 p. = 6 p.
— un singur exemplu corect — 3 p. din 6 p.
— persoana greșit identificată — 0 p. (exemplele nu se mai punctează).

4. Figurile de stil — 12 puncte (2 × 6 p.)
— a) comparație — 6 p.; b) personificare — 6 p.
— denumire greșită sau lipsă — 0 p. pentru secvența respectivă.
(La a), menționarea exclusivă a personificării, fără identificarea comparației construite cu „ca", primește 3 p.)

5. Rolul secvenței descriptive — 10 puncte
— comentariu clar, în trei-cinci enunțuri, care atinge cel puțin două idei dintre: fixarea cadrului spațial, crearea atmosferei (liniște, vechime), pregătirea/anticiparea întâmplării centrale — 10 p.
— comentariu corect, dar care atinge o singură idee sau rămâne parțial la nivelul rezumatului — 5–7 p.
— încercare de comentariu, vagă, fără raportare la rolul descrierii — 2–4 p.
— răspuns greșit sau lipsă — 0 p.

6. Semnificația secvenței (60–100 de cuvinte) — 16 puncte
— interpretarea corectă și nuanțată a secvenței (cartea/scrisul păstrează viața, trăirile, timpul unui om) — 8 p.; interpretare parțială, schematică — 4 p.
— valorificarea textului dat (referire concretă la scrisoare, la reacția lui Andrei etc.) — 4 p.
— raportarea la tema textului — 2 p.
— respectarea limitei de cuvinte și coerența exprimării — 2 p.

SUBIECTUL al II-lea — 30 de puncte

CONȚINUT — 20 de puncte
— formularea clară a opiniei față de afirmația dată — 4 p.
— primul argument: formulare — 3 p.; dezvoltare prin explicații/exemple — 3 p.
— al doilea argument: formulare — 3 p.; dezvoltare prin explicații/exemple — 3 p.
— formularea unei concluzii potrivite — 4 p.
(Argument doar enunțat, fără dezvoltare — se acordă numai punctajul de formulare. Ideile generale nejustificate nu se punctează.)

REDACTARE — 10 puncte
(Punctajul pentru redactare se acordă numai dacă textul are minimum 15 rânduri.)
— coerența textului și succesiunea logică a ideilor — 2 p.
— proprietatea termenilor și registrul adecvat unei lucrări școlare — 2 p.
— ortografie (0–1 greșeli — 3 p.; 2 greșeli — 1 p.; 3 sau mai multe — 0 p.) — 3 p.
— punctuație (0–1 greșeli — 2 p.; 2 sau mai multe — 0 p.) — 2 p.
— așezarea în pagină, lizibilitate — 1 p.

DIN OFICIU — 10 puncte

VERIFICAREA PUNCTAJULUI
Subiectul I: 6 + 6 + 10 + 12 + 10 + 16 = 60 p.
Subiectul al II-lea: 20 p. + 10 p. = 30 p.
Oficiu: 10 p.
TOTAL: 100 de puncte

Nota finală = punctajul total împărțit la 10, calculată cu două zecimale (de ex. 84 de puncte → nota 8,40).

REZOLVARE COMPLETĂ

SUBIECTUL I

1. Răspuns corect: a) într-o după-amiază de octombrie.
(Textul începe cu „În după-amiaza aceea de octombrie".)

2. Secvența cerută: „Venise pentru o ediție cerută la școală".
(Andrei intrase în anticariat ca să cumpere o carte cerută la școală.)

3. Narațiunea se realizează la PERSOANA a III-a, de către un narator care relatează întâmplările din afara lor.
Exemple de justificare (oricare două): forme verbale la persoana a III-a — „a împins", „a zâmbit", „venise", „s-a oprit"; forme pronominale de persoana a III-a — „l-a privit", „i-a rămas", „îi erau adresate".

4. a) „ca un glas care îl aștepta de mult" — COMPARAȚIE (sunetul clopoțelului este asemănat cu un glas, prin elementul de legătură „ca").
(Se poate accepta și observația suplimentară că asemănarea cu un „glas care îl aștepta" dă obiectului o trăsătură umană, dar figura de stil construită cu „ca" este comparația.)
b) „Lumina după-amiezii... mângâia cotoarele roase" — PERSONIFICARE (luminii i se atribuie o acțiune omenească, aceea de a mângâia).

5. Model de răspuns: Secvența descriptivă din primul paragraf fixează cadrul acțiunii: interiorul vechi al anticariatului, cu rafturi încărcate de cărți. Prin detaliile olfactive și vizuale („aerul mirosea a hârtie îngălbenită", „cotoarele roase"), descrierea creează o atmosferă de liniște și de vechime. Totodată, ea pregătește întâlnirea lui Andrei cu scrisoarea de demult, sugerând că anticariatul este un spațiu în care trecutul s-a păstrat. Astfel, descrierea nu doar prezintă locul, ci anticipează sensul întregului text.
(Se acceptă orice comentariu corect care atinge cel puțin două dintre ideile: fixarea cadrului spațial, crearea atmosferei, pregătirea întâmplării centrale / anticiparea temei.)

6. Model de răspuns (82 de cuvinte): Secvența concentrează tema textului: puterea cuvântului scris de a păstra viața unui om dincolo de timp. Cumpărând volumul cu scrisoarea neterminată, Andrei nu dobândește un simplu obiect, ci urmele unei existențe: dorul, suferința și speranța unui necunoscut dintr-un „oraș rănit de război". Prin lectură, trăirile aceluia devin prezente din nou, iar Andrei privește altfel lumea din jur: fiecare fereastră luminată pare să ascundă „o poveste care așteaptă să fie citită". Cartea devine, astfel, o punte între generații.
(Se acceptă orice interpretare coerentă care leagă secvența de ideea păstrării trecutului / a vieții unui om prin scris, cu valorificarea textului și cu respectarea limitei de cuvinte.)

SUBIECTUL al II-lea

Model de text argumentativ (18 rânduri de caiet, aproximativ 170 de cuvinte):

Consider că afirmația „Cărțile păstrează vii gândurile și trăirile oamenilor de altădată" este adevărată, deoarece scrisul dă o formă durabilă unor experiențe care altfel s-ar pierde.

În primul rând, un text scris traversează timpul și ajunge la cititori pe care autorul lui nu i-a cunoscut niciodată. În textul-suport, Andrei găsește într-un volum vechi o scrisoare neterminată, scrisă cu zeci de ani în urmă; deși rândurile nu îi sunt adresate, ele îi transmit dorul și speranța unui om dintr-un alt veac. Lectura transformă astfel o viață străină într-o experiență vie.

În al doilea rând, operele literare păstrează felul de a gândi și de a simți al unor epoci întregi. Citind paginile scrise de autori din trecut, înțelegem cum vedeau oamenii de atunci lumea, ce îi bucura și ce îi neliniștea — lucruri pe care niciun alt obiect nu le poate transmite la fel de limpede.

În concluzie, cărțile sunt o memorie vie a umanității: prin ele, gândurile și trăirile celor de altădată continuă să vorbească prezentului.

(Orice text argumentativ corect structurat — opinie, două argumente dezvoltate, concluzie — care respectă tema, registrul adecvat și limita de 15–20 de rânduri primește punctaj conform baremului.)