Subiecte
Test — Caracterizarea personajului / Clasa a VII-a / 50 min / 100 puncte (10 oficiu)
LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ — Clasa a VII-a
Test sumativ: Caracterizarea personajului
Timp de lucru: 50 de minute
Punctaj total: 100 de puncte (10 puncte din oficiu)
Toate subiectele sunt obligatorii.
Citește cu atenție textul următor, apoi rezolvă cerințele.
Noul coleg
Dirigintele deschise ușa și, în urma lui, intră un băiat înalt, cu părul roșcat și cu o geacă prea subțire pentru frigul de afară. Avea obrajii înroșiți de ger, însă ochii îi străluceau de nerăbdare. Se opri în fața clasei, strânse cureaua ghiozdanului și zâmbi larg, fără pic de teamă.
— Mă numesc Matei și abia aștept să vă cunosc pe toți, spuse el, privindu-ne pe rând în ochi.
Colegii au amuțit. Niciodată un elev nou nu intrase atât de sigur pe el. Unii și-au ridicat capul din caiete, curioși, alții au schimbat priviri mirate.
În pauză, când Andrei a scăpat teancul de caiete pe jos, Matei a fost primul care s-a aplecat să le adune, deși nici nu-l cunoștea.
— Lasă, le strâng eu, nu-i nicio problemă, râse el, întinzându-i caietele adunate.
Până la sfârșitul zilei, jumătate de clasă vorbea cu Matei ca și cum ar fi fost acolo de ani de zile. Fata din prima bancă a șoptit, zâmbind: „E imposibil să nu-l placi."
Eu îl priveam din ultima bancă și mă gândeam că un asemenea curaj liniștit nu se învață din cărți, ci se aduce de acasă.
(text original)
SUBIECTUL I — 60 de puncte
1. Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect. [4 puncte]
Întâmplarea din textul-suport este povestită:
A) la persoana a III-a, de un narator care nu ia parte la acțiune;
B) la persoana I, de un narator-personaj care asistă la întâmplare (martor);
C) la persoana a II-a;
D) de către Matei, personajul principal.
2. Precizează locul și momentul în care se petrece acțiunea, ilustrând fiecare reper cu câte o secvență din text. [6 puncte]
3. Transcrie, din text, două secvențe prin care naratorul realizează portretul fizic (caracterizarea directă) al lui Matei. [6 puncte]
4. Notează A (adevărat) sau F (fals) pentru fiecare enunț, justificând alegerea cu o secvență din text. [6 puncte]
a) Matei se prezintă clasei cu emoție și nesiguranță.
b) Matei îl ajută pe Andrei să adune caietele căzute.
c) Colegii rămân indiferenți față de noul venit.
5. Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect. [4 puncte]
Secvența „— Mă numesc Matei și abia aștept să vă cunosc pe toți" îl caracterizează pe personaj:
A) direct, prin portret fizic;
B) indirect, prin limbajul / vorbele personajului;
C) indirect, prin reacțiile celorlalți;
D) direct, printr-o trăsătură numită de narator.
6. Completează tabelul de mai jos: numește trei trăsături ale lui Matei, precizează, pentru fiecare, mijlocul de caracterizare prin care este dezvăluită și transcrie o secvență-dovadă din text. [18 puncte]
| Trăsătura | Mijlocul de caracterizare | Secvența-dovadă din text |
|---|
| 1. | | |
| 2. | | |
| 3. | | |
7. Precizează, pentru fiecare dintre secvențele de mai jos, dacă reprezintă o caracterizare directă sau indirectă. [8 puncte]
a) „un băiat înalt, cu părul roșcat"
b) „a fost primul care s-a aplecat să le adune"
c) „fără pic de teamă"
d) „jumătate de clasă vorbea cu Matei ca și cum ar fi fost acolo de ani de zile"
8. Explică, în 3–4 enunțuri, cum îl caracterizează pe Matei reacțiile colegilor săi. Susține-ți răspunsul cu o secvență din text. [8 puncte]
SUBIECTUL al II-lea — 30 de puncte
Redactează o compunere de 15–20 de rânduri în care să realizezi caracterizarea lui Matei, personajul textului-suport.
În redactarea compunerii:
— vei prezenta două trăsături ale personajului, pe care le vei ilustra cu secvențe sau cu exemple din text;
— vei preciza două mijloace de caracterizare folosite în text (directă și/sau indirectă);
— vei respecta structura unei compuneri (introducere, cuprins, încheiere);
— vei formula, în încheiere, o impresie sau o opinie personală despre personaj.
Vei primi 18 puncte pentru conținutul compunerii și 12 puncte pentru redactare.
Notă: Punctajul pentru redactare se acordă numai dacă compunerea are 15–20 de rânduri.
Se acordă 10 puncte din oficiu.
Barem de corectare și notare — deschideți aici
BAREM DE EVALUARE ȘI DE NOTARE
Test sumativ: Caracterizarea personajului — Clasa a VII-a
Se punctează orice formulare / orice modalitate de rezolvare corectă a cerințelor.
Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele precizate explicit în barem.
SUBIECTUL I — 60 de puncte
1) [4 puncte]
— 4 puncte: alegerea răspunsului B.
— 0 puncte: orice alt răspuns.
2) [6 puncte]
— 2 puncte: precizarea locului (sala de clasă / școala).
— 1 punct: ilustrarea locului cu o secvență din text.
— 2 puncte: precizarea momentului (o zi de școală, pe vreme rece).
— 1 punct: ilustrarea momentului cu o secvență din text.
— precizare corectă fără secvență: se acordă doar punctele de precizare.
3) [6 puncte — câte 3 puncte per secvență]
— câte 3 puncte pentru fiecare secvență de portret fizic transcrisă corect („un băiat înalt, cu părul roșcat"; „o geacă prea subțire..."; „obrajii înroșiți de ger"; „ochii îi străluceau de nerăbdare").
— 0 puncte pentru secvențe care nu vizează portretul fizic (de exemplu, fapte sau vorbe).
4) [6 puncte — câte 2 puncte per enunț]
Răspunsuri corecte: a) F; b) A; c) F.
— 1 punct: alegerea corectă A/F.
— 1 punct: justificarea cu secvența potrivită din text.
— 0 puncte pentru justificare dacă A/F este greșit.
5) [4 puncte]
— 4 puncte: alegerea răspunsului B.
— 0 puncte: orice alt răspuns.
6) [18 puncte — câte 6 puncte per rând completat]
Pentru fiecare dintre cele trei rânduri:
— 2 puncte: numirea unei trăsături adecvate, susținută de text (curajos, sigur pe sine, generos, săritor, prietenos, sociabil, deschis etc.).
— 2 puncte: precizarea mijlocului de caracterizare potrivit (directă / indirectă prin fapte / indirectă prin vorbe / indirectă prin reacțiile celorlalți).
— 2 puncte: transcrierea unei secvențe-dovadă care se potrivește cu trăsătura și cu mijlocul indicate.
— se acordă doar 2 din cele 6 puncte ale unui rând dacă trăsătura este corectă, dar mijlocul și dovada nu i se potrivesc.
7) [8 puncte — câte 2 puncte per secvență]
Răspunsuri corecte: a) directă; b) indirectă; c) directă; d) indirectă.
— 2 puncte pentru fiecare încadrare corectă; 0 puncte pentru încadrare greșită.
8) [8 puncte]
— 2 puncte: precizarea mijlocului (caracterizare indirectă, prin reacțiile celorlalți).
— 4 puncte: explicarea, în 3–4 enunțuri, a trăsăturii/trăsăturilor dezvăluite prin reacțiile colegilor (siguranță, curaj, fire prietenoasă).
— 2 puncte: susținerea cu o secvență potrivită din text.
— 2 puncte (în loc de 4): explicație corectă, dar schematică (un singur enunț).
— 0 puncte: răspuns fără legătură cu reacțiile colegilor.
SUBIECTUL al II-lea — 30 de puncte
CONȚINUT — 18 puncte
— câte 2 puncte pentru prezentarea fiecăreia dintre cele două trăsături ale personajului = 4 puncte
(trăsătură doar numită, fără prezentare: 1 punct per trăsătură)
— câte 2 puncte pentru ilustrarea fiecărei trăsături cu secvențe sau exemple din text = 4 puncte
— câte 2 puncte pentru precizarea fiecăruia dintre cele două mijloace de caracterizare = 4 puncte
— 4 puncte: respectarea structurii compunerii (introducere, cuprins, încheiere); lipsa unei părți: se scad 2 puncte.
— 2 puncte: formularea, în încheiere, a unei impresii / opinii personale despre personaj.
REDACTARE — 12 puncte (se acordă numai dacă compunerea are 15–20 de rânduri)
— 2 puncte: coerența textului (succesiunea logică a ideilor).
— 2 puncte: proprietatea termenilor și registrul de limbă adecvat.
— 4 puncte: ortografia (0–1 greșeli: 4 p.; 2 greșeli: 3 p.; 3 greșeli: 2 p.; 4 greșeli: 1 p.; 5 sau mai multe greșeli: 0 p.).
— 3 puncte: punctuația (0–1 greșeli: 3 p.; 2–3 greșeli: 2 p.; 4–5 greșeli: 1 p.; 6 sau mai multe greșeli: 0 p.).
— 1 punct: așezarea în pagină și lizibilitatea.
DIN OFICIU — 10 puncte
VERIFICAREA PUNCTAJULUI
SUBIECTUL I: 4 + 6 + 6 + 6 + 4 + 18 + 8 + 8 = 60 de puncte
SUBIECTUL al II-lea: 18 (conținut) + 12 (redactare) = 30 de puncte
Din oficiu: 10 puncte
TOTAL: 60 + 30 + 10 = 100 de puncte
Nota finală se obține prin împărțirea punctajului total la 10 și se exprimă cu două zecimale.
TABEL DE CONVERSIE PUNCTE → NOTĂ (Clasa a VII-a)
Puncte acumulate → Notă finală
100 → 10.00
90 → 9.00
80 → 8.00
70 → 7.00
60 → 6.00
50 → 5.00 (nota de trecere)
40 → 4.00
sub 40 → sub 4.00
Soluții model — deschideți aici
SUBIECTUL I
1) REZOLVARE [4 puncte]
Răspuns corect: B) la persoana I, de un narator-personaj care asistă la întâmplare (martor).
Justificare (pentru profesor): naratorul folosește persoana I și participă la scenă ca martor, nu ca personaj principal — „privindu-ne pe rând în ochi", „Eu îl priveam din ultima bancă".
2) REZOLVARE [6 puncte]
Locul acțiunii: sala de clasă / școala — secvența „Se opri în fața clasei" (se acceptă și „Eu îl priveam din ultima bancă").
Momentul acțiunii: o zi de școală, pe vreme rece (toamnă târzie / iarnă) — secvența „o geacă prea subțire pentru frigul de afară" (se acceptă și „Avea obrajii înroșiți de ger" sau reperele „În pauză" / „Până la sfârșitul zilei").
Răspuns model: „Acțiunea se petrece în sala de clasă («Se opri în fața clasei»), într-o zi rece de școală, odată cu sosirea unui elev nou («o geacă prea subțire pentru frigul de afară»)."
3) REZOLVARE [6 puncte — 3 puncte per secvență]
Secvențe de portret fizic (caracterizare directă), oricare două:
- „un băiat înalt, cu părul roșcat"
- „o geacă prea subțire pentru frigul de afară"
- „Avea obrajii înroșiți de ger"
- „ochii îi străluceau de nerăbdare"
4) REZOLVARE [6 puncte — 2 puncte per enunț: 1 punct A/F + 1 punct justificarea]
a) FALS — Matei se prezintă cu siguranță, nu cu emoție: „zâmbi larg, fără pic de teamă" (sau „privindu-ne pe rând în ochi").
b) ADEVĂRAT — „Matei a fost primul care s-a aplecat să le adune".
c) FALS — colegii nu sunt indiferenți: „jumătate de clasă vorbea cu Matei ca și cum ar fi fost acolo de ani de zile" (sau „Colegii au amuțit [...], curioși").
5) REZOLVARE [4 puncte]
Răspuns corect: B) indirect, prin limbajul / vorbele personajului.
Justificare (pentru profesor): trăsătura (firea deschisă, sociabilă) se deduce din ceea ce spune personajul însuși, deci este o caracterizare indirectă prin limbaj.
6) REZOLVARE [18 puncte — câte 6 puncte per rând: 2 trăsătura + 2 mijlocul + 2 secvența]
Se acceptă orice trei trăsături susținute de text, cu mijlocul și dovada potrivite. Model:
| Trăsătura | Mijlocul de caracterizare | Secvența-dovadă |
|---|
| curajos / sigur pe sine | caracterizare directă (trăsătură numită de narator) | „zâmbi larg, fără pic de teamă" |
| generos / săritor / bun la suflet | caracterizare indirectă (prin fapte) | „Matei a fost primul care s-a aplecat să le adune" |
| sociabil / prietenos / deschis | caracterizare indirectă (prin vorbe / prin reacțiile celorlalți) | „abia aștept să vă cunosc pe toți" / „jumătate de clasă vorbea cu Matei ca și cum ar fi fost acolo de ani de zile" |
Observație pentru profesor: pentru „curajos" se acceptă și caracterizarea indirectă, dacă elevul aduce o faptă ca dovadă (de exemplu „privindu-ne pe rând în ochi"); important este ca mijlocul precizat și secvența-dovadă să se potrivească între ele.
7) REZOLVARE [8 puncte — 2 puncte per secvență]
a) caracterizare DIRECTĂ (portret fizic).
b) caracterizare INDIRECTĂ (prin fapte).
c) caracterizare DIRECTĂ (trăsătură numită de narator).
d) caracterizare INDIRECTĂ (prin reacțiile celorlalți).
8) REZOLVARE [8 puncte]
Mijlocul: caracterizare indirectă, prin reacțiile celorlalte personaje.
Răspuns model: „Reacțiile colegilor îl caracterizează pe Matei în mod indirect. Uimirea lor — «Colegii au amuțit. Niciodată un elev nou nu intrase atât de sigur pe el» — scoate în evidență siguranța și curajul noului venit. Faptul că «jumătate de clasă vorbea cu Matei ca și cum ar fi fost acolo de ani de zile», ca și șoapta «E imposibil să nu-l placi», dovedesc firea lui prietenoasă și farmecul cu care îi apropie pe ceilalți."
Se acceptă orice explicație coerentă care leagă reacțiile colegilor de o trăsătură a lui Matei și care este susținută de o secvență potrivită.
SUBIECTUL al II-lea — REZOLVARE [30 puncte]
Compunere model (caracterizarea lui Matei, 15–20 de rânduri):
„Matei este personajul principal al textului «Noul coleg», un băiat care sosește într-o clasă nouă, într-o zi rece de școală.
În primul rând, Matei este un copil curajos și sigur pe el. Trăsătura este surprinsă direct de narator, care spune că băiatul «zâmbi larg, fără pic de teamă», dar reiese și în mod indirect, din felul în care își privește noii colegi «pe rând în ochi». Pentru un elev aflat în prima zi într-o clasă necunoscută, un asemenea calm este neobișnuit.
În al doilea rând, Matei este generos și prietenos. În mod indirect, fapta lui din pauză — «a fost primul care s-a aplecat să le adune», deși nici nu-l cunoștea pe Andrei — arată bunătatea și disponibilitatea de a-i ajuta pe ceilalți. Firea lui deschisă se vede și din reacțiile colegilor: până la sfârșitul zilei «jumătate de clasă vorbea cu Matei ca și cum ar fi fost acolo de ani de zile».
În concluzie, Matei este un personaj simpatic și apropiat de cititorii de vârsta lui, un băiat al cărui curaj liniștit și a cărui bunătate îl fac ușor de îndrăgit."
Mijloace de caracterizare care trebuie precizate: caracterizarea directă (naratorul: „fără pic de teamă") și caracterizarea indirectă (din fapte, vorbe și din reacțiile celorlalți).
BAREM DE CORECTARE — VERIFICARE PUNCTAJ
SUBIECTUL I: 4 + 6 + 6 + 6 + 4 + 18 + 8 + 8 = 60 de puncte
SUBIECTUL al II-lea: 18 (conținut) + 12 (redactare) = 30 de puncte
Din oficiu: 10 puncte
TOTAL: 60 + 30 + 10 = 100 de puncte
Modelul este orientativ. Verificați întotdeauna subiectele înainte de utilizare la clasă —
răspunderea pedagogică rămâne a profesorului.
Conținuturile urmează programa școlară aprobată prin OMEN nr. 3393 / 28.02.2017.
Model publicat la 10 noiembrie 2026 · Autor: Doina-Maria Rădulescu.