Test sumativ de limba și literatura română — modulul 1, clasa a VIII-a

BAREM DE EVALUARE ȘI DE NOTARE
Test sumativ: Modulul 1 — Limba și literatura română, clasa a VIII-a
Punctaj total: 100 de puncte (90 de puncte + 10 puncte din oficiu)

Se punctează oricare alte formulări/modalități de rezolvare corectă a cerințelor. Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele precizate explicit în barem.

SUBIECTUL I — 70 de puncte

A. Înțelegerea textului — 40 de puncte

A1. Alegerea răspunsului corect — 6 puncte
— răspunsul c) la persoana I — 6 p.
— oricare alt răspuns — 0 p.

A2. Transcrierea secvenței — 6 puncte
— transcrierea corectă a secvenței („pe poteca ce urca spre vârful Omu” sau „spre vârful Omu”) — 6 p.
— indicarea destinației (vârful Omu) fără transcrierea secvenței — 3 p.
— răspuns greșit sau lipsă — 0 p.

A3. Adevărat/Fals cu justificare — 6 puncte (2 × 3 p.)
Pentru fiecare enunț:
— alegerea corectă (a) A; b) F) — 1 p.
— justificarea cu secvența potrivită din text (a) „La început, drumul mi s-a părut ușor”; b) „i-am spus tatei că vreau să ne întoarcem” și/sau „Muntele nu se cucerește cu pași mari, ci cu pași mărunți și cu răbdare”) — 2 p.
— alegere corectă fără justificare sau cu justificare nepotrivită — 1 p. din 3 p.
— alegere greșită — 0 p. (justificarea nu se mai punctează).

A4. Figurile de stil — 8 puncte (2 × 4 p.)
— a) comparație — 4 p.; b) aliterație — 4 p.
— la b), observația suplimentară privind caracterul onomatopeic al verbelor nu se cere și nu modifică punctajul; denumirea „aliterație” este obligatorie pentru punctaj.
— denumire greșită sau lipsă — 0 p. pentru secvența respectivă.

A5. Semnificația cuvintelor tatălui — 6 puncte
— explicare clară și nuanțată (reușita cere răbdare, stăruință, pași mici; țelurile mari se ating treptat), în două-trei enunțuri corecte — 6 p.
— explicare parțială sau simplificată, dar corectă (de ex. „trebuie să ai răbdare”) — 3–4 p.
— încercare de explicare, vagă sau cu înțelegere aproximativă — 1–2 p.
— răspuns greșit sau lipsă — 0 p.

A6. Text de opinie (50–80 de cuvinte) — 8 puncte
— formularea clară a opiniei — 2 p.
— motivarea opiniei cu valorificarea textului dat — 3 p.
— valorificarea experienței personale / al doilea motiv dezvoltat — 2 p.
— respectarea limitei de cuvinte și coerența exprimării — 1 p.
(Se acceptă orice opinie — afirmativă, negativă sau nuanțată — motivată logic.)

B. Limba română — 30 de puncte

B1. Sinonimele — 6 puncte (2 × 3 p.)
— sinonim potrivit pentru „abruptă” (înclinată, pieptișă, povârnită, prăpăstioasă etc.) — 3 p.
— sinonim potrivit pentru „negura” (ceața, pâcla etc.) — 3 p.
— sinonim nepotrivit sensului din text sau lipsă — 0 p. pentru cuvântul respectiv.

B2. Valoarea morfologică — 6 puncte
— răspunsul a) articol nehotărât — 6 p.
— oricare alt răspuns — 0 p.

B3. Modul și timpul verbelor — 6 puncte (2 × 3 p.)
Pentru fiecare verb:
— precizarea modului (indicativ) — 1 p.
— precizarea timpului („mergeam” — imperfect; „coborâseră” — mai-mult-ca-perfect) — 2 p.
— răspuns greșit sau lipsă — 0 p. pentru componenta respectivă.

B4. Mijlocul de îmbogățire a vocabularului — 6 puncte (2 × 3 p.)
— „neatins” — derivare (cu prefixul „ne-”) — 3 p.
— „drumeție” — derivare (cu sufix) — 3 p.
— numirea derivării fără precizarea prefixului/sufixului — 2 p. din 3 p. pentru cuvântul respectiv.
— mijloc greșit sau lipsă — 0 p.

B5. Funcțiile sintactice — 6 puncte (2 × 3 p.)
— „picioarele” — subiect — 3 p.
— „greu” — nume predicativ — 3 p.
— funcție greșită sau lipsă — 0 p. pentru cuvântul respectiv.

SUBIECTUL al II-lea — 20 de puncte

CONȚINUT — 12 puncte
— menționarea a două trăsături potrivite ale personajului-narator — 2 × 2 p. = 4 p.
— ilustrarea fiecărei trăsături cu exemple sau cu secvențe potrivite din text — 2 × 2 p. = 4 p.
— precizarea a două mijloace de caracterizare folosite în text (de ex. caracterizare indirectă prin fapte, prin vorbe, prin gânduri) — 2 × 1 p. = 2 p.
— respectarea structurii compunerii (introducere, cuprins, încheiere) — 2 p.
(Trăsătură doar enunțată, fără ilustrare — se acordă numai punctajul de menționare. Truismele și ideile generale nejustificate nu se punctează.)

REDACTARE — 8 puncte
(Punctajul pentru redactare se acordă numai dacă compunerea are minimum 100 de cuvinte.)
— coerența textului (succesiune logică a ideilor, legătura între paragrafe) — 2 p.
— proprietatea termenilor și registrul adecvat — 1 p.
— ortografie (0–1 greșeli — 2 p.; 2 greșeli — 1 p.; 3 sau mai multe — 0 p.) — 2 p.
— punctuație (0–1 greșeli — 2 p.; 2 greșeli — 1 p.; 3 sau mai multe — 0 p.) — 2 p.
— așezarea în pagină, lizibilitate — 1 p.

DIN OFICIU — 10 puncte

VERIFICAREA PUNCTAJULUI
Subiectul I: A (6 + 6 + 6 + 8 + 6 + 8 = 40 p.) + B (6 + 6 + 6 + 6 + 6 = 30 p.) = 70 p.
Subiectul al II-lea: 12 p. + 8 p. = 20 p.
Oficiu: 10 p.
TOTAL: 100 de puncte

Nota finală = punctajul total împărțit la 10, calculată cu două zecimale (de ex. 87 de puncte → nota 8,70).

REZOLVARE COMPLETĂ

SUBIECTUL I

A. Înțelegerea textului

1. Răspuns corect: c) la persoana I.
(Naratorul participă la acțiune și povestește la persoana I: „am plecat”, „mi s-a părut”, „am înțeles”.)

2. Secvența cerută: „pe poteca ce urca spre vârful Omu”.
(Destinația drumeției este vârful Omu. Se acceptă și transcrierea „poteca ce urca spre vârful Omu” sau indicarea exactă „spre vârful Omu”.)

3. a) ADEVĂRAT — justificare din text: „La început, drumul mi s-a părut ușor”.
b) FALS — justificare din text: cel care vrea să se întoarcă este băiatul („i-am spus tatei că vreau să ne întoarcem”), iar tatăl îl îndeamnă să continue: „Muntele nu se cucerește cu pași mari, ci cu pași mărunți și cu răbdare.”

4. a) „roua strălucea pe firele de iarbă ca niște mărgele de sticlă” — COMPARAȚIE (roua este comparată cu niște mărgele de sticlă, prin elementul de legătură „ca”).
b) „Vântul vuia și vâjâia printre stânci” — ALITERAȚIE (repetarea consoanei „v” în cuvinte alăturate: „vântul”, „vuia”, „vâjâia”, care imită șuieratul vântului).

5. Model de răspuns: Tatăl vrea să spună că un țel mare nu poate fi atins dintr-odată, printr-un efort scurt și grăbit. Reușita cere răbdare, pași mici și stăruință. Băiatul înțelege lecția atunci când, mergând „pas cu pas”, ajunge pe vârful care părea de neatins.
(Se acceptă orice formulare care surprinde ideea: marile reușite se obțin treptat, prin perseverență și răbdare, nu prin grabă.)

6. Model de răspuns (59 de cuvinte): Da, cred că perseverența ne ajută să ne atingem scopurile. Băiatul din text este gata să renunțe când poteca devine abruptă, dar, urmând sfatul tatălui, merge mai departe „pas cu pas” și ajunge pe vârf. La fel, eu am învățat să înot abia după multe încercări nereușite. Fără răbdare și efort constant, niciun țel important nu poate fi atins.
(Se acceptă și opinia negativă sau nuanțată, dacă este motivată logic, cu valorificarea textului și a experienței personale, în limita de cuvinte.)

B. Limba română

1. „abruptă” — sinonime posibile: înclinată, pieptișă, povârnită, prăpăstioasă;
„negura” — sinonime posibile: ceața, pâcla.
(Se acceptă orice sinonim potrivit sensului din text.)

2. Răspuns corect: a) articol nehotărât.
(„niște” însoțește substantivul „mărgele” și îl prezintă în mod nedefinit; este articol nehotărât la plural.)

3. „mergeam” — modul indicativ, timpul imperfect;
„coborâseră” — modul indicativ, timpul mai-mult-ca-perfect.

4. Ambele cuvinte s-au format prin DERIVARE:
— „neatins” — derivare cu prefixul „ne-” (de la participiul „atins”);
— „drumeție” — derivare cu sufix (de la „drumeț”, la rândul lui derivat de la „drum”).
(Se punctează numirea mijlocului — derivarea —, cu precizarea prefixului, respectiv a sufixului.)

5. „picioarele” — subiect (cine durea? — picioarele);
„greu” — nume predicativ (intră în alcătuirea predicatului nominal „părea greu”, alături de verbul copulativ „a părea”).

SUBIECTUL al II-lea

Model de compunere (121 de cuvinte):

Personajul-narator din textul dat este un băiat aflat la prima lui drumeție pe munte, care trăiește o adevărată lecție de viață.

În primul rând, el este entuziast: la începutul drumului merge repede, sare peste pietre și râde ori de câte ori tatăl rămâne în urmă, trăsătură care reiese, în mod indirect, din faptele sale.

În al doilea rând, băiatul este perseverent. Deși obosit și descurajat, gata să se întoarcă din drum, el ascultă sfatul tatălui și continuă urcușul „pas cu pas”, până pe vârf. Tot indirect, din gândurile sale finale, înțelegem că este și un copil reflexiv, capabil să învețe din propria experiență.

Prin faptele, vorbele și gândurile sale, naratorul devine imaginea copilului care descoperă că răbdarea și efortul sunt răsplătite.

(Se acceptă orice compunere care menționează două trăsături potrivite — de exemplu: entuziast, vesel, perseverent, ascultător, reflexiv —, le ilustrează cu secvențe din text, precizează două mijloace de caracterizare — caracterizare indirectă prin fapte, prin vorbe, prin gânduri — și respectă structura cerută și limita minimă de 100 de cuvinte.)