Test sumativ de limba și literatura română — modulul 2, clasa a VIII-a

BAREM DE EVALUARE ȘI DE NOTARE
Test sumativ: Modulul 2 — Limba și literatura română, clasa a VIII-a
Punctaj total: 100 de puncte (90 de puncte + 10 puncte din oficiu)

Se punctează oricare alte formulări/modalități de rezolvare corectă a cerințelor. Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele precizate explicit în barem.

SUBIECTUL I — 70 de puncte

A. Înțelegerea textului — 40 de puncte

A1. Alegerea răspunsului corect — 6 puncte
— răspunsul a) într-o seară de decembrie — 6 p.
— oricare alt răspuns — 0 p.

A2. Transcrierea secvenței — 6 puncte
— transcrierea corectă și integrală a secvenței („cu cartea pe care o primise de la bunicul de ziua ei" sau „pe care o primise de la bunicul de ziua ei") — 6 p.
— transcriere incompletă, din care reiese doar sursa (bunicul) sau doar ocazia (ziua ei) — 3 p.
— răspuns greșit sau lipsă — 0 p.

A3. Adevărat/Fals cu justificare — 6 puncte (2 × 3 p.)
Pentru fiecare enunț:
— alegerea corectă (a) A; b) F) — 1 p.
— justificarea cu secvența potrivită din text (a) „paginile îngălbenite i se păruseră plictisitoare"; b) „a văzut că ninsoarea se oprise") — 2 p.
— alegere corectă fără justificare sau cu justificare nepotrivită — 1 p. din 3 p.
— alegere greșită — 0 p. (justificarea nu se mai punctează).

A4. Figurile de stil — 8 puncte (2 × 4 p.)
— a) hiperbolă — 4 p.; b) antiteză — 4 p.
— la b), menționarea exclusivă a personificării („gerul mușca"), fără identificarea antitezei — 2 p.
— denumire greșită sau lipsă — 0 p. pentru secvența respectivă.

A5. Semnificația cuvintelor bunicului — 6 puncte
— explicare clară și nuanțată (lectura implică trăire afectivă, nu doar descifrarea literelor), în două-trei enunțuri corecte — 6 p.
— explicare parțială sau simplificată, dar corectă (de ex. „să citești cu emoție") — 3–4 p.
— încercare de explicare, vagă sau cu înțelegere aproximativă — 1–2 p.
— răspuns greșit sau lipsă — 0 p.

A6. Text de opinie (50–80 de cuvinte) — 8 puncte
— formularea clară a opiniei — 2 p.
— motivarea opiniei cu valorificarea textului dat — 3 p.
— valorificarea experienței proprii de cititor / al doilea motiv dezvoltat — 2 p.
— respectarea limitei de cuvinte și coerența exprimării — 1 p.
(Se acceptă orice opinie — afirmativă, negativă sau nuanțată — motivată logic.)

B. Limba română — 30 de puncte

B1. Construcția pasivă — 6 puncte
— „Satul fusese acoperit de zăpadă." (sau „de către zăpadă") — 6 p.
— construcție pasivă corectă, dar cu schimbarea timpului verbal (de ex. „Satul a fost acoperit de zăpadă.") — 3 p.
— construcție greșită (fără verbul „a fi" + participiu acordat) sau lipsă — 0 p.

B2. Construcția impersonală — 6 puncte
— răspunsul b) Trebuie să citim și cu inima. — 6 p.
— oricare alt răspuns — 0 p.

B3. Construcția incidentă — 6 puncte
— transcrierea „spunea bunicul" — 6 p.
— identificarea construcției, dar cu transcriere inexactă (cuvinte în plus din replică) — 3 p.
— răspuns greșit sau lipsă — 0 p.

B4. Propoziția subordonată — 6 puncte
— transcrierea corectă: „pe care o primise de la bunicul de ziua ei" — 3 p.
— precizarea felului: propoziție subordonată atributivă — 3 p.
(Transcriere greșită, dar fel corect indicat pentru propoziția vizată — se acordă doar punctajul pentru fel.)

B5. Fraza cu completivă directă — 6 puncte
— frază corectă cu verbul „a ști" urmat de o completivă directă introdusă prin „că" — 6 p.
— frază cu completivă directă pe lângă „a ști", dar introdusă prin alt element, ori cu abateri minore de exprimare — 3 p.
— frază greșită (altă subordonată, alt verb) sau lipsă — 0 p.

SUBIECTUL al II-lea — 20 de puncte

CONȚINUT — 12 puncte
— formularea clară a opiniei față de afirmația dată — 2 p.
— primul argument: formulare — 2 p.; dezvoltare prin explicații/exemple — 2 p.
— al doilea argument: formulare — 2 p.; dezvoltare prin explicații/exemple — 2 p.
— formularea unei concluzii potrivite — 2 p.
(Argument doar enunțat, fără dezvoltare — se acordă numai punctajul de formulare. Truismele și ideile generale nejustificate nu se punctează.)

REDACTARE — 8 puncte
(Punctajul pentru redactare se acordă numai dacă textul are minimum 100 de cuvinte.)
— coerența textului (succesiune logică a ideilor, legătura între paragrafe) — 2 p.
— proprietatea termenilor și registrul adecvat — 1 p.
— ortografie (0–1 greșeli — 2 p.; 2 greșeli — 1 p.; 3 sau mai multe — 0 p.) — 2 p.
— punctuație (0–1 greșeli — 2 p.; 2 greșeli — 1 p.; 3 sau mai multe — 0 p.) — 2 p.
— așezarea în pagină, lizibilitate — 1 p.

DIN OFICIU — 10 puncte

VERIFICAREA PUNCTAJULUI
Subiectul I: A (40 p.) + B (30 p.) = 70 p.
Subiectul al II-lea: 12 p. + 8 p. = 20 p.
Oficiu: 10 p.
TOTAL: 100 de puncte

Nota finală = punctajul total împărțit la 10, calculată cu două zecimale (de ex. 87 de puncte → nota 8,70).

REZOLVARE COMPLETĂ

SUBIECTUL I

A. Înțelegerea textului

1. Răspuns corect: a) într-o seară de decembrie.
(Textul începe cu „În seara aceea de decembrie".)

2. Secvența cerută: „cu cartea pe care o primise de la bunicul de ziua ei".
(Ana a primit cartea de la bunicul său, cu ocazia zilei sale de naștere. Se acceptă și transcrierea „pe care o primise de la bunicul de ziua ei".)

3. a) ADEVĂRAT — justificare din text: „La început, paginile îngălbenite i se păruseră plictisitoare".
b) FALS — justificare din text: „Când a ridicat privirea, a văzut că ninsoarea se oprise." (La final nu mai ninge; luna luminează zăpada.)

4. a) „pentru ea prețuia cât toate comorile lumii" — HIPERBOLĂ (exagerarea valorii cărții, comparată cu toate comorile lumii).
b) „Afară, gerul mușca obrajii trecătorilor; înăuntru, focul din sobă răspândea o căldură blândă" — ANTITEZĂ (opoziția afară/înăuntru, ger/căldură).
(La b) se poate accepta și observația că „gerul mușca" este o personificare, dar figura de stil vizată, construită pe opoziția celor două planuri, este antiteza. Răspunsul „antiteză" primește punctaj complet.)

5. Model de răspuns: Bunicul vrea să spună că lectura adevărată nu înseamnă doar parcurgerea literelor, ci și trăirea emoțiilor din carte. Cititorul care citește „cu inima" se bucură și suferă împreună cu personajele, așa cum ajunge să facă Ana. Abia atunci cartea îi deschide „o fereastră spre o lume nouă".
(Se acceptă orice formulare care surprinde ideea: a citi cu inima = a citi cu emoție, cu implicare afectivă, nu doar mecanic.)

6. Model de răspuns (62 de cuvinte): Da, cred că o carte primită în dar poate deveni foarte importantă pentru o persoană. În textul dat, Ana prețuiește cartea veche de la bunicul „cât toate comorile lumii", pentru că ea îi deschide o lume nouă și îi amintește de cel drag. Și eu păstrez o carte primită de la părinți, pe care o recitesc ori de câte ori am nevoie de încurajare.
(Se acceptă și opinia negativă sau nuanțată, dacă este motivată logic, cu valorificarea textului și a experienței proprii, în limita de cuvinte.)

B. Limba română

1. Construcția pasivă: „Satul fusese acoperit de zăpadă." (sau „de către zăpadă")
(Timpul verbului — mai-mult-ca-perfectul — trebuie păstrat: „fusese acoperit".)

2. Răspuns corect: b) Trebuie să citim și cu inima.
(Verbul „trebuie" este impersonal: acțiunea nu este atribuită unei persoane anume.)

3. Construcția incidentă: „spunea bunicul".
(Este o intercalare care întrerupe enunțul de bază, marcată prin virgule; nu face parte din comunicarea propriu-zisă a replicii.)

4. Propoziția subordonată: „pe care o primise de la bunicul de ziua ei" — propoziție subordonată ATRIBUTIVĂ.
(Determină substantivul „cartea" din propoziția regentă și este introdusă prin pronumele relativ „care", precedat de prepoziția „pe".)

5. Model de răspuns: „Ana știe / că lectura o ajută să înțeleagă lumea." — propoziția „că lectura o ajută..." este completivă directă, introdusă prin conjuncția „că", pe lângă verbul „a ști".
(Se acceptă orice frază corectă în care verbul „a ști" are o completivă directă introdusă prin „că", de exemplu: „Știu că mâine vom scrie testul.")

SUBIECTUL al II-lea

Model de text argumentativ (112 cuvinte):

Consider că lectura ne ajută să înțelegem mai bine lumea și pe noi înșine.

În primul rând, cărțile ne poartă în locuri și în vremuri pe care altfel nu le-am putea cunoaște. Asemenea Anei din textul citit, cititorul călătorește alături de personaje, străbate mări și munți și descoperă cum trăiesc și cum gândesc alți oameni, apropiindu-se astfel de lumea din jur.

În al doilea rând, lectura ne dezvăluie propriile emoții: bucurându-ne sau suferind împreună cu personajele, ne cunoaștem mai bine temerile și dorințele. După ce am citit o carte despre prietenie, am învățat să fiu mai atent cu colegii mei.

În concluzie, lectura rămâne o cale sigură spre cunoașterea lumii și a propriei persoane.

(Orice text argumentativ corect structurat — opinie, două argumente dezvoltate, concluzie — care respectă tema și limita minimă de 100 de cuvinte primește punctaj conform baremului.)