Test sumativ de limba și literatura română — modulul 2, clasa a VII-a

BAREM DE EVALUARE ȘI DE NOTARE
Test sumativ: Modulul 2 — Clasa a VII-a
Se punctează orice formulare / orice modalitate de rezolvare corectă a cerințelor.
Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele precizate explicit în barem.

SUBIECTUL I — 70 de puncte

A. Înțelegerea textului — 40 de puncte

A1) [4 puncte]
— 4 puncte: alegerea răspunsului C.
— 0 puncte: orice alt răspuns.

A2) [6 puncte]
— câte 2 puncte pentru precizarea fiecărui reper (timpul: 2 p.; spațiul: 2 p.) = 4 puncte
— câte 1 punct pentru ilustrarea fiecărui reper cu o secvență din text = 2 puncte
— precizare corectă, fără secvență: se acordă doar punctele de precizare.

A3) [6 puncte]
— 2 puncte: numirea unei emoții adecvate (nerăbdare / entuziasm / bucurie / curiozitate).
— 4 puncte: transcrierea unei secvențe relevante.
— 2 puncte (în loc de 4): secvență parțial relevantă sau transcrisă incomplet.
— 0 puncte: secvență fără legătură cu emoția numită.

A4) [6 puncte — câte 2 puncte per enunț]
Răspunsuri corecte: a) A; b) F; c) F.
— 1 punct: alegerea corectă A/F.
— 1 punct: justificarea cu secvența potrivită din text.
— 0 puncte pentru justificare dacă A/F este greșit.

A5) [8 puncte]
— 3 puncte: menționarea unei trăsături morale adecvate (curiozitate, entuziasm, sensibilitate, afecțiune față de bunic).
— 3 puncte: precizarea mijlocului de caracterizare (indirectă — din fapte/vorbe/gesturi; sau directă, pentru „nerăbdător").
— 2 puncte: ilustrarea cu o secvență din text care susține trăsătura.
— 1 punct (în loc de 3) pentru mijloc de caracterizare numit greșit, dar cu explicație care dovedește înțelegerea parțială.

A6) [6 puncte]
— 6 puncte: explicare nuanțată, în 2–3 enunțuri, care leagă secvența de valoarea amintirilor / a legăturilor de familie în raport cu bunurile materiale.
— 4 puncte: explicare corectă, dar schematică (un singur enunț sau idee neterminată).
— 2 puncte: încercare de explicare, cu înțelegere doar parțială a secvenței.
— 0 puncte: răspuns lipsă sau fără legătură cu secvența.

A7) [4 puncte]
— 2 puncte: precizarea tiparului narativ.
— 2 puncte: un argument adecvat (succesiune de întâmplări, personaje, repere de timp și spațiu, predominanța verbelor de acțiune).
— 0 puncte pentru argument dacă tiparul este greșit.

B. Elemente de construcție a comunicării — 30 de puncte

B1) [6 puncte]
— 3 puncte: delimitarea corectă a celor trei propoziții (câte 1 punct per propoziție).
— 1,5 puncte: precizarea coordonării prin juxtapunere între P1 și P2.
— 1,5 puncte: precizarea coordonării prin joncțiune (prin „și") între P2 și P3.
— Delimitare în doar două propoziții: maximum 2 puncte pe total.

B2) [4 puncte — câte 2 puncte per conjuncție]
— 2 puncte: transcrierea conjuncției copulative „și".
— 2 puncte: transcrierea unei conjuncții adversative din text („dar"; se acceptă „iar", „ci").
— 1 punct (în loc de 2): conjuncție corect transcrisă, dar cu felul indicat greșit, dacă cerința a fost tratată invers.

B3) [4 puncte — câte 2 puncte per cuvânt]
— 2 puncte: un cuvânt derivat cu prefix, din text („nerăbdător", „nepăsători").
— 2 puncte: un cuvânt derivat cu sufix, din text („sforicică", „friguroasă", „noptieră", „încuietoare").
— 0 puncte: cuvinte care nu apar în text sau care nu sunt derivate.

B4) [6 puncte — câte 2 puncte per cuvânt]
— câte 2 puncte pentru fiecare membru corect al familiei lexicale (copilaș, copilărie, copilăresc, copilărește, a se copilări, copilandru).
— 0 puncte pentru forme flexionare („copii", „copilul") sau pentru cuvinte din afara familiei.

B5) [4 puncte — câte 2 puncte per cuvânt]
— 2 puncte: „floarea-soarelui".
— 2 puncte: „oricând".
— Se scad 2 puncte (fără a coborî sub 0 la acest item) dacă elevul selectează și un cuvânt derivat în plus.

B6) [6 puncte — câte 3 puncte per sinonim]
— 3 puncte: sinonim contextual adecvat pentru „zări" (văzu, observă, descoperi).
— 3 puncte: sinonim contextual adecvat pentru „prețioase" (valoroase, de preț, scumpe).
— 1 punct (în loc de 3): sinonim corect ca sens de bază, dar nepotrivit în context.

SUBIECTUL al II-lea — 20 de puncte

CONȚINUT — 12 puncte
— câte 2 puncte pentru prezentarea fiecăreia dintre cele două trăsături ale personajului = 4 puncte
(trăsătură doar numită, fără prezentare: 1 punct per trăsătură)
— câte 2 puncte pentru ilustrarea fiecărei trăsături cu secvențe sau exemple din text = 4 puncte
— câte 1 punct pentru precizarea fiecăruia dintre cele două mijloace de caracterizare = 2 puncte
— 2 puncte: respectarea structurii compunerii (introducere, cuprins, încheiere); doar parțial (lipsește una dintre părți): 1 punct.

REDACTARE — 8 puncte (se acordă numai dacă compunerea are minimum 150 de cuvinte)
— 1 punct: coerența textului.
— 1 punct: proprietatea termenilor și registrul de limbă adecvat.
— 3 puncte: ortografia (0–1 greșeli: 3 p.; 2 greșeli: 2 p.; 3 greșeli: 1 p.; 4 sau mai multe greșeli: 0 p.).
— 2 puncte: punctuația (0–1 greșeli: 2 p.; 2–3 greșeli: 1 p.; 4 sau mai multe greșeli: 0 p.).
— 1 punct: așezarea în pagină și lizibilitatea.

DIN OFICIU — 10 puncte

VERIFICAREA PUNCTAJULUI
SUBIECTUL I: A (4+6+6+6+8+6+4 = 40) + B (6+4+4+6+4+6 = 30) = 70 de puncte
SUBIECTUL al II-lea: 12 (conținut) + 8 (redactare) = 20 de puncte
Din oficiu: 10 puncte
TOTAL: 70 + 20 + 10 = 100 de puncte

Nota finală se obține prin împărțirea punctajului total la 10 și se exprimă cu două zecimale.

TABEL DE CONVERSIE PUNCTE → NOTĂ (Clasa a VII-a)

Puncte acumulate → Notă finală
100 → 10.00
90 → 9.00
80 → 8.00
70 → 7.00
60 → 6.00
50 → 5.00 (nota de trecere)
40 → 4.00
sub 40 → sub 4.00

SUBIECTUL I

A. Înțelegerea textului

A1) REZOLVARE [4 puncte]
Răspuns corect: C) la persoana a III-a.
Justificare (pentru profesor): naratorul nu participă la acțiune; personajele sunt numite din exterior — „Andrei urcă", „băiatul zări", „Bunicul își puse ochelarii".

A2) REZOLVARE [6 puncte]
Timpul acțiunii: iarna, în luna decembrie — secvența „Într-o dimineață friguroasă de decembrie"; se acceptă și „Seara, înainte de culcare" pentru momentul zilei.
Spațiul acțiunii: casa bunicilor, mai exact podul casei — secvența „urcă în podul casei bunicilor".

Răspuns model: „Acțiunea se petrece într-o dimineață de decembrie («Într-o dimineață friguroasă de decembrie»), în podul casei bunicilor («urcă în podul casei bunicilor»)."

A3) REZOLVARE [6 puncte]
Emoția: nerăbdarea (se acceptă: entuziasmul, bucuria, curiozitatea — orice emoție susținută de text).
Secvențe care o evidențiază (oricare una):
- „Andrei era nerăbdător să afle totul"
- „— Bunicule, am găsit un caiet ciudat! strigă el, coborând scara în fugă."

Răspuns model: „Andrei trăiește nerăbdarea: «Andrei era nerăbdător să afle totul»."

A4) REZOLVARE [6 puncte — 2 puncte per enunț: 1 punct A/F + 1 punct justificarea]

a) ADEVĂRAT — „băiatul zări un cufăr vechi [...] și găsi înăuntru un caiet îngălbenit"; cufărul se află în podul casei bunicilor.
b) FALS — bunicul nu refuză, ci propune să citească împreună: „să citească împreună, în fiecare seară, câte o pagină".
c) FALS — prima însemnare povestește despre o iarnă: „Prima însemnare povestea despre o iarnă de demult".

A5) REZOLVARE [8 puncte]
Trăsătură morală (oricare una, susținută de text): curiozitatea / entuziasmul / sensibilitatea / respectul și afecțiunea față de bunic.
Mijloc de caracterizare: caracterizare indirectă — trăsătura se deduce din faptele, din vorbele și din comportamentul personajului. (Se acceptă și caracterizarea directă făcută de narator pentru „nerăbdător": „Andrei era nerăbdător să afle totul".)
Secvență ilustrativă (exemple):
- curiozitatea: „Andrei asculta, punea întrebări"
- entuziasmul: „strigă el, coborând scara în fugă"
- sensibilitatea: „băiatul așeză caietul pe noptieră, ca pe o comoară"

Răspuns model: „Andrei este un băiat curios. Trăsătura reiese prin caracterizare indirectă, din faptele sale: «Andrei asculta, punea întrebări»."

A6) REZOLVARE [6 puncte]
Răspuns model: „Secvența arată că adevărata valoare a unui dar nu stă în prețul lui, ci în încărcătura lui sufletească. Caietul bunicului nu costă nimic, dar îi oferă lui Andrei amintiri și timp petrecut împreună cu cineva drag. Astfel, textul transmite ideea că legăturile dintre oameni sunt mai prețioase decât obiectele cumpărate."
Se acceptă orice interpretare coerentă care leagă secvența de valoarea amintirilor / a familiei, în raport cu bunurile materiale.

A7) REZOLVARE [4 puncte]
Tiparul textual dominant: narativ.
Justificare (oricare un argument): textul prezintă o succesiune de întâmplări, la care participă personaje (Andrei, bunicul), plasate în timp și în spațiu; predomină verbele care exprimă acțiuni („urcă", „zări", „deschise", „găsi").

B. Elemente de construcție a comunicării

B1) REZOLVARE [6 puncte]
Fraza are trei propoziții (trei predicate verbale: „asculta", „punea", „râdea"):
P1: „Andrei asculta"
P2: „punea întrebări"
P3: „și râdea de năzdrăvăniile bunicului"

Felul coordonării:
- între P1 și P2: coordonare prin juxtapunere (realizată prin virgulă);
- între P2 și P3: coordonare prin joncțiune (realizată prin conjuncția coordonatoare „și").

B2) REZOLVARE [4 puncte — 2 puncte per conjuncție]
Conjuncție coordonatoare copulativă: „și" (de exemplu: „punea întrebări și râdea" sau „Îl deschise cu grijă și găsi").
Conjuncție coordonatoare adversativă: „dar" („era nerăbdător să afle totul, dar bătrânul îi propuse altceva"). Se acceptă și „iar" („zăpada acoperise satul, iar copiii construiseră") sau „ci" („nu se cumpără din magazin, ci se găsesc").

B3) REZOLVARE [4 puncte — 2 puncte per cuvânt]
Cuvânt derivat cu prefix (oricare unul): „nerăbdător" (ne- + răbdător), „nepăsători" (ne- + păsător).
Cuvânt derivat cu sufix (oricare unul): „sforicică" (sfoară + sufixul diminutival -icică), „friguroasă" (frig + -os), „noptieră" (noapte + -ieră), „încuietoare" (sufixul -toare), „luminată" / „ruginită" (sufixe participiale, dacă elevul le motivează corect).

B4) REZOLVARE [6 puncte — 2 puncte per cuvânt]
Familia lexicală a cuvântului „copil" (oricare trei): copilaș, copilărie, copilăresc, copilărește, a (se) copilări, copilandru.
Atenție: „copii" este doar forma de plural, nu face parte din familia lexicală — nu se punctează.

B5) REZOLVARE [4 puncte — 2 puncte per cuvânt]
Cuvintele compuse: „floarea-soarelui" (compunere prin alăturare cu cratimă) și „oricând" (compunere prin sudare: ori + când).
Pentru profesor: „neatent" este derivat cu prefixul ne-, iar „pădurar" este derivat cu sufixul -ar — acestea nu se punctează.

B6) REZOLVARE [6 puncte — 3 puncte per sinonim]
„zări" — sinonime contextuale acceptate: văzu, observă, descoperi.
„prețioase" — sinonime contextuale acceptate: valoroase, de preț, scumpe (cu sens de „valoroase").
Sinonimul trebuie să se potrivească în context; se acceptă orice echivalent adecvat.

SUBIECTUL al II-lea — REZOLVARE [20 puncte]

Compunere model (caracterizarea lui Andrei, peste 150 de cuvinte):

„Andrei este personajul principal al textului «Caietul din pod», un băiat aflat în vacanță la bunici, în preajma sărbătorilor de iarnă.

În primul rând, Andrei este un copil curios. Trăsătura reiese în mod indirect, din faptele și din comportamentul său: găsind cufărul vechi, îl deschide cu grijă, iar seara, când bunicul citește din jurnal, «asculta, punea întrebări». Dorința lui de a afla totul dintr-odată este surprinsă și direct de narator, care îl numește «nerăbdător».

În al doilea rând, Andrei este un copil sensibil, care prețuiește amintirile familiei. În mod indirect, gestul său din finalul textului — «așeză caietul pe noptieră, ca pe o comoară» — arată cât de mult a ajuns să însemne pentru el jurnalul bunicului. El înțelege că «cele mai prețioase daruri nu se cumpără din magazin».

În concluzie, Andrei este un personaj apropiat de cititorii de vârsta lui: un băiat curios și sensibil, care descoperă valoarea amintirilor și a timpului petrecut cu cei dragi."

Mijloace de caracterizare care trebuie precizate: caracterizarea directă (făcută de narator: „nerăbdător") și caracterizarea indirectă (din fapte, gesturi, limbaj).

BAREM DE CORECTARE — VERIFICARE PUNCTAJ
SUBIECTUL I: A = 40 de puncte, B = 30 de puncte → 70 de puncte
SUBIECTUL al II-lea: 12 + 8 = 20 de puncte
Din oficiu: 10 puncte
TOTAL: 100 de puncte