Acasă › Teste pe materii › Geografie, clasa a VIII-a
Creați un test, o lucrare scrisă sau o evaluare de geografie pentru clasa a VIII-a, cu barem de notare pe puncte și soluții model. Alegeți capitolul și dificultatea, iar subiectele se generează în câteva minute. Le descărcați în Word și le puteți modifica exact ca pe orice document.
Capitolele de mai jos sunt cele prevăzute de programa școlară în vigoare pentru acest an de studiu. Le puteți folosi ca punct de plecare — sau puteți scrie propriul capitol, dacă predați altceva.
Această listă este utilă atunci când verificați dacă o cerință este potrivită pentru clasă. Conținuturile de mai jos apar în programa anilor următori, așa că un subiect care le include ar depăși nivelul elevilor din clasa a VIII-a:
Testul de mai jos a fost generat cu ExamDesigner, pe un capitol din programa de geografie pentru clasa a VIII-a. Baremul de corectare detaliat se află imediat sub subiecte. În aplicație alegeți dumneavoastră capitolul, numărul de cerințe și punctajul.
Subiecte
GEOGRAFIE – Profilul topografic
Evaluare practică – Clasa a VIII-a
Nivel: Cunoaștere, Înțelegere, Aplicare
Punctaj total: 100 puncte
Materiale permise: Riglă, creion, caiet de lucru (carte închisă)
ÎNTREBAREA 1 [20 puncte]
Observă diagrama de mai jos care arată profilul topografic al unui versant muntos:
Altitudine (m)
2000 ┐
1800 ├─────────●
1600 ├──────●
1400 ├────●
1200 ├──●
1000 ├●
800 └─────────────────
0 1 2 3 4 5 Distanță (km)
a) Citește din diagramă altitudinea inițială (la km 0) și altitudinea finală (la km 5). [4 puncte]
b) Calculează denivelarea (diferența de altitudine) dintre punctul de plecare și punctul final. [4 puncte]
c) Calculează panta medie a versantului folosind formula:
Pantă (%) = (Denivelare : Distanță orizontală) × 100
Exprimă rezultatul în procente. [6 puncte]
d) Descrie în 2–3 propoziții cum s-ar schimba activitățile umane (agricultură, locuire, transport) de-a lungul acestui versant, de la bază către vârf. [6 puncte]
ÎNTREBAREA 2 [25 puncte]
O elevă a măsurat temperaturile aerului de-a lungul unui versant (de la vale la munte) la aceeași oră, în lunile februarie și august. Datele sunt trecute în tabelul următor:
| Altitudine (m) | Februarie (°C) | August (°C) |
|---|---|---|
| 500 | 4 | 20 |
| 1000 | 0 | 16 |
| 1500 | –4 | 12 |
| 2000 | –8 | 8 |
a) Calculează scăderea de temperatură din februarie între 500 m și 2000 m. [3 puncte]
b) Calculează scăderea de temperatură din august între 500 m și 2000 m. [3 puncte]
c) Determină gradientul termic mediu (scăderea temperaturii pe 100 m) pentru fiecare lună, folosind formula:
Gradient = (Diferența de temperatură) : (Diferența de altitudine în m) × 100
[8 puncte]
d) Compară gradienții termici din februarie și august. Explică în 1–2 propoziții de ce seria de temperaturi din august scade mai puțin rapid cu altitudinea. [8 puncte]
ÎNTREBAREA 3 [25 puncte]
Într-un profil geografic transversal al unei regiuni se observă o succesiune de forme și tipuri de soluri:
| Poziția | Formă de relief | Tip de sol |
|---|---|---|
| Vale | Depresiune | Aluvial |
| Versant jos | Panta ușoară | Brun |
| Versant sus | Panta abruptă | Podzol |
| Culme | Crestă | Litic (rar dezvoltat) |
a) Definește ce este un profil geografic. [3 puncte]
b) Explică legătura dintre înclinarea versantului și tipul de sol. Ce rol joacă panta în formarea solului? [7 puncte]
c) De ce solurile aluviale se găsesc în vale și nu pe versanți? Justifică cu 1–2 propoziții. [6 puncte]
d) Dacă ar plovi intens într-o noapte, în care parte a acestui profil (vale, versant jos, versant sus, culme) ar exista riscul cel mai mare de eroziune a solului? Explică răspunsul în 2–3 propoziții, luând în considerare panta și acoperirea cu vegetație. [9 puncte]
ÎNTREBAREA 4 [30 puncte]
Un grup de elevi a făcut o investigație de teren pe un versant și a notat următoarele observații la trei stații:
| Stație | Altitudine | Vegetație | Adâncime humus (cm) | Temperatură aer (°C) |
|---|---|---|---|---|
| A (vale) | 400 | Pădure deasă | 12 | 18 |
| B (jumătate) | 900 | Pădure rară, arbuști | 6 | 10 |
| C (vârf) | 1400 | Pajiști alpine | 2 | 4 |
a) Pe baza datelor, descrie cum se schimbă vegetația de la vale către vârf și explică pe scurt (1–2 propoziții) de ce se întâmplă aceasta. [6 puncte]
b) Calculează diferența de adâncime a stratului de humus între stația A și stația C. [3 puncte]
c) Ce relație observi între adâncimea humusului și densitatea vegetației? Formulează răspunsul în 2 propoziții. [6 puncte]
d) Elevii doresc să stabilească zona cea mai potrivită pentru reîmpădurire (plantare de pomi tineri). Pe baza profilului măsurat și a cunoștințelor voastre despre soluri și climă, argumentează (în 3–4 propoziții) care stație (A, B sau C) este cea mai potrivită și de ce. Ia în considerare: adâncimea solului, temperatura, apa disponibilă. [15 puncte]
Modelul este orientativ: fiecare test generat este diferit, iar conținutul se adaptează capitolului și dificultății alese. Verificați întotdeauna subiectele înainte de utilizare la clasă.
Alegeți materia, clasa și capitolul — restul se completează automat.
ÎncepețiAlte materii și clase:
Matematică, clasa a v-aMatematică, clasa a vi-aMatematică, clasa a vii-aMatematică, clasa a viii-aLimba și literatura română, clasa a v-aLimba și literatura română, clasa a vi-aLimba și literatura română, clasa a vii-aLimba și literatura română, clasa a viii-aIstorie, clasa a v-aIstorie, clasa a vi-aIstorie, clasa a vii-aIstorie, clasa a viii-aConținuturile sunt preluate din programa școlară aprobată prin OMEN nr. 3393 / 28.02.2017, Anexa nr. 2. Lista „ce nu se predă încă" este rezultatul comparării conținuturilor dintre ani — programa nu publică liste de excludere.